Mă pierd prin amintiri

Mă pierd prin amintiri și-n gânduri rebele,

În suflet mi-este noapte, știu și îmi asum.
Eu cicatricile le-am prefăcut în stele,

De când voi ați pășit pe-al veșniciei drum...

Vin sărbătorile, bat chiar la ușa noastră

Și mi-aș dori să pot din nou să spun:

-Hai mama pune beteala în fereastră,

-Hai tata, să-împodobim bradul de Crăciun.

Dar, nu mai e Crăciunul, care-a fost odată,

Nici bradul nu mai vreau să-împodobesc,

Am să las copiii să intre iar pe poartă...

Să ne colinde magic, divin, dumnezeiesc...

Mă pierd prin amintiri și dorul dă năvală,

În suflet e furtuna...Privesc într-un album...
Inima mi-e tristă, doar lacrimile-o spală

De când voi ați pășit pe-al veșniciei drum...

Autor: Daniela Damian

22 Decembrie 2023, Frumușica, Botoșani

Și mă prefac mereu că nu mi-e dor

Am coborât scânteie din înalt

Și te-am ales pe tine, cea mai sfântă

Să-mi fii tu mamă, cu inima ta blândă,

Când găndurile-n minte îmi tresalt,

Alint pe suflet, pe inima plăpândă...

Și te-am ales pe tine să-mi fii tată,

Să mă înveți ce-i bine și ce-i rău,

Când drumul rătăcesc și-mi este greu,

În inimă să caut, să mă las purtată

De credința ce mi-a dat-o Dumnezeu.

Vin sărbătorile, prilej de bucurie,

Dar cum să-mi bucur inima când voi,

Plecați spre veșnicie amândoi,

În urmă ați lăsat multă furie

Și-n inimi doar durerile șuvoi...

 

Și mă prefac mereu că nu mi-e dor,

Vă caut împietrită prin cuvinte

Și, uneori înjur, de cele sfinte,

Voi știți că nu îmi e ușor...

Când lacrimile-mi curg peste morminte...

Vă port în suflet ca un talisman

De iubire și credință vie,

Că lumea asta ar fi fost pustie

Și toate rugile-ar fi fost în van, 

De n-aș fi plâns de dor, în poezie...

Autor: Daniela Damian

2 Decembrie 2023, Frumușica, Botoșani

Deschide ochii

Deschide ochii să vezi cerul nopții înstelat,
Deschide sufletul să poți vedea cum eu sunt...

Dor rătăcit printre nori, de îngerii nopții înșelat,
Sunt o umbră ascunsă, între inima ta și pământ...

Deschide ochii s-alungi vina ascunsă-n priviri,

Deschide brațele, ca să mă poți lesne-alinta...

Cerul nu-i vinovat, de-ale stelelor albastre luciri,

Poartă-mă-n inimă, e tot ce pentru mine-ar conta.

Autor: Daniela Damian

1 Noiembrie 2023, Frumușica, Botoșani

(Drepturi de autor rezervate)

Noapte cu dor

Liniștea casei mele te-a primit cu brațele deschise, pentru că fără tine nu aș fi fost eu. Mi-ai dăruit viață din însăși viața ta, m-ai purtat în întunericul din tine, dar m-ai luminat cu lumina inimii tale. Cântul tău mi-a înseninat diminețile și toate zilele, cele ce au urmat. M-ai adus în lume, cu bucuria primului născut și mi-ai dăruit bunătatea. Mi-ai dăruit suflet din sufletul tău și m-ai purtat pe brațe ca un trofeu al iubirii tale...Ai luptat pentru fiecare secundă a vieții mele, pentru că tu ai știut că voi fi lângă tine mereu. Mi-ai dăruit toate nopțile și diminețile și toate durerile mele le-ai făcut să dispară...Acum e din nou rândul meu...

Îmi cauți brațele calde să te țin strâns. Energia din sufletul meu încearcă să te vindece. Știu că te doare, știu că lupți cu tine...Te cuprind în brațe și aștept să adormi. Sforăitul tău ușor mă liniștește. Stau și-ți număr visele, frânturi din gânduri alergă prin mintea-ți, le văd cum se joacă cu mintea ta.

Ai zâmbit în somn, semn că îngerii sunt aici cu noi, vindecă și aduc bucurie. Niciodată n-am fost mai fericită, ascultând sforăitul tău ușor, ca de copil obosit...

Noapte bună mama, dormi liniștită. Eu sunt aici, să te alint.

Danielle

Cerul nopților albastre

Cerul nopților albastre te vrăjește și te-adoarme
Și petale de-întuneric soarbe ochiul tău plăpând,

Spiridușii din poveste îți vor ține visu-n palme,

Legând somnul lin de gene și de sufletul tău blând.

Îngerii coboară-n valuri aducând încet lumina

Și răstoarnă-n mare luna, peste luciul ei tăcut,

Din adâncurile terne scot din lume toată vina

Tu rostești o rugăciune, să îți fie-n noapte scut...

Autor: Daniela Damian

21 Octombrie 2023, Frumușica, Botoșani

Poartă-mi toamnă visele departe

Poartă-mi toamnă visele departe,

Pe culmi ascunse-n firmituri de cer,

Somnul lin pe pleoape se abate,

Când gândurile toate-n noapte pier.

De-ai să vii tiptil, la ceas de seară,

Razele de soare s-or pierde,-n asfințit,

Te-oi aștepta cu dor, pe prispă afară

Și te-oi îmbrățișa, de bun venit.

Ți-oi povesti că au plecat cocorii,

Că vinul în butoi s-a limpezit...

Holdele-s culese...Iarăși norii

Cerul albastru' împart pân' la zenit...

Mi-e dor de tine, toamna mea bogată

Cu iz de mere coapte și gutui,

În lumea mea tu pasul fin îți poartă,

Peste păduri și ape culorile să-ți pui.

Autor: Daniela Damian

7 Octombrie 2023, Frumușica, Botoșani

Suflet viu în prag de toamnă

Suflet viu în prag de toamnă, diminețile încurci
Și pornești spre zări albastre, nu știi unde să te duci

Rătăcești peste poiene, peste frunze despuiate...

Peste munți și peste ape ce-s mereu învolburate.

Cauți liniștea înserării lângă marea de smarald

Și adulmeci cu privirea, cerul albastru, veșnic cald,

Doar cocorii îți port de grijă, când drumul greșit apuci

Și te poartă blând pe aripi, ca aminte să-ți aduci...

Să nu rătăcești prin lume, să te molipsești de dor

Și să uiți de ochii albaștri ce-ți șoptește, blând, te-ador,

Iar în nopți cu luna plină, printre stele de plutești

Adu-mi zori plini de lumină și încet să-mi povestești...

Câte ai văzut în lună...Și în stele...Și în sori,

Câte ai văzut în zborul pe-aripi albe de cocori...

Să-mi dai bucuria vieții, iar în inimă să-mi pui

Raza soarelui aleasă, stele-n ochii mei căprui.

Autor: Daniela Damian

20 Septembrie 2023, Frumușica, Botoșani