De n-ai fi fost pe cerul înstelat
Te-am fi creat din fire de iubire
Te-am fi creat din fire de iubire
Și-oricine poate sta ca mărturie
Că, sub clar de lună s-au plimbat.
Și cine spune că nu ești frumoasă,
Nu știe ce înseamnă să îți fie dor
Să stai de veghe noaptea în pridvor
Ca cel iubit s-apară la fereastră.
Și te-oglindești în marea înspumată,
Născând sclipiri de-argint în luciul ei
Și-n ochii fetelor, ca și în ochii mei
Stârnind iubirea-n inimă purtată.
De n-ai fi fost pe cerul înstelat,
Te-am plămădi, cu mâinile, din ceară
Te-am plămădi, cu mâinile, din ceară
Și te-am urca pe cer, în nopți de vară
Să ne veghezi iar somnul zbuciumat.
Autor: Daniela Damian
23 Iunie 2023, Frumușica, Botoșani