Și mă prefac mereu că nu mi-e dor

Am coborât scânteie din înalt

Și te-am ales pe tine, cea mai sfântă

Să-mi fii tu mamă, cu inima ta blândă,

Când găndurile-n minte îmi tresalt,

Alint pe suflet, pe inima plăpândă...

Și te-am ales pe tine să-mi fii tată,

Să mă înveți ce-i bine și ce-i rău,

Când drumul rătăcesc și-mi este greu,

În inimă să caut, să mă las purtată

De credința ce mi-a dat-o Dumnezeu.

Vin sărbătorile, prilej de bucurie,

Dar cum să-mi bucur inima când voi,

Plecați spre veșnicie amândoi,

În urmă ați lăsat multă furie

Și-n inimi doar durerile șuvoi...

 

Și mă prefac mereu că nu mi-e dor,

Vă caut împietrită prin cuvinte

Și, uneori înjur, de cele sfinte,

Voi știți că nu îmi e ușor...

Când lacrimile-mi curg peste morminte...

Vă port în suflet ca un talisman

De iubire și credință vie,

Că lumea asta ar fi fost pustie

Și toate rugile-ar fi fost în van, 

De n-aș fi plâns de dor, în poezie...

Autor: Daniela Damian

2 Decembrie 2023, Frumușica, Botoșani