În inima omului stã sufletul. În inima sufletului stã Spiritul. În inima Spiritului stã Dumnezeu. EL este punctul fãrã dimensiune din care origineazã toate fiintele si lucrurile. În Dumnezeu ne întâlnim cu totii. Trupul, sufletul si Spiritul se gãsesc pe niveluri diferite de vibratie, care necesitã o abordare potrivitã. Nu poti cunoaste sufletul prin metode biologice, potrivite trupului. Nu poti cunoaste Spiritul prin metode psihologice, potrivite sufletului. Nu-L poti cunoaste pe Dumnezeu din lecturi spiritiste sau voiaje astrale... Unii oameni au avut experiente mistice în care L-au întâlnit pe Domnul "fatã în fatã". Uimirea lor nu avea margini. Totusi, o distantã încã îi mai separa. Existã o stare supremã, în care poti fuziona complet cu El. Cum sã ajungi acolo, cum sã intri în Dumnezeire, suflete? Iubindu-ti Spiritul...Literatura spiritualã este foarte bogatã, în toate limbile Pãmântului. Este posibil sã aparã confuzii lingvistice între suflet si spirit. Iatã câteva repere:
- Traducerile venite din Extremul Orient spun "spirit", dar înteleg minte, gândire. În limba francezã, un "om de spirit" înseamnã o minte inventivã.
- În limba englezã, dar si în româneste, deseori, cuvântul "suflet" semnificã spiritul.
- Se mai foloseste cuvântul "suflet" în pereche cu mintea, semnificând emotiile, respectiv gândurile.
- În scrierile crestine, cuvântul "duh" semnificã în mod normal spiritul, dar uneori poartã si sensul de suflet. "Sfântul Duh" desemneazã persoana unui Spirit sau Spirite înalte. Totusi, de cele mai multe ori, în scrierile crestine, "Sfântul Duh" este sinonim cu Gratia Divinã.
- Unii filosofeazã, la modul general, despre "Spirit", dându-i un sens vag sau acela de Dumnezeu.
- În psihologie, "sinele" se referã la suflet, cu exceptia psihologiei transpersonale, unde sinele capãtã semnificatia de spirit. În acest articol, Spiritul si Sinele sunt sinonime.
- În unele scrieri spirituale, cuvântul "constiintã" se referã la spirit. În scrierile mele recente, folosesc cuvântul "constiintã (umanã)" ca parte a sufletului omenesc, din motive de claritate. Cea mai simplã schemã a alcãtuirii omului, bine cunoscutã si acceptatã în Occident, este trinomul trup+suflet+spirit. Sã împãrtim, didactic, fiecare etaj în 2 pãrti esentiale:
TRUPUL= corp + Creier
SUFLETUL= minte + Constiintã (umanã)
SPIRITUL= perispirit energetic + Nucleu (Constiinta Divinã)
Regãsim aceeasi structurã bipolarã la toate cele 3 niveluri, între care constatãm o analogie evidentã: Nucleul (scânteia divinã) este pentru perispirit ceea ce este Constiinta este pentru minte si ceea ce este Creierul pentru restul corpului – si anume, centrul de comandã. Perispiritul înseamnã energie, actiune, sensibilitate ca si mintea, ca si corpul – adicã partea senzorio-motorie. În schimb, Constiinta este observatorul si dirijorul mintii, la fel cum Nucleul controleazã detasat actiunile perispiritului. O altã analogie foarte importantã: Creierul este o parte din minte (nivelul urmãtor), dupã cum Constiinta este o parte din perispirit (nivelul urmãtor), iar Nucleul este o parte din nivelul urmãtor - Divinitatea. Constiinta umanã este un fragment detasat din partea cea mai rafinatã a perispiritului central (cel mai apropiat de Nucleu), dupã cum "scânteia divinã" (Nucleul) este iscatã de Marele Foc al Divinitãtii. Spiritele trãiesc în mod natural în lumea astralã. Dar ele sunt curioase sã trãiascã în lumea fizicã, fapt pentru care se încarneazã în orice fiintã biologicã li se oferã, potrivitã cu rangul lor evolutiv: o gâzã, o pasãre, un animal, un om... De fiecare datã, experienta este captivantã, deosebitã. Spiritul este o fiintã în mod natural expansionatã, dar acceptã limitarea într-o formã fizicã, temporar, pentru plãcerea experientei. Spiritul va conduce trupul prin intermediul sufletului. Sufletul este o fiintã hibridã, el contine atât mintea (aspectul limitat), cât si constiinta (aspectul nelimitat), astfel putând intermedia experienta între lumea fizicã si Spirit. Spiritul nu poate sã îsi nege sau anuleze eternitatea, indestructibilitatea, potentialitatea infinitã. De aceea îsi creeazã un suflet potrivit destinat vietii limitate, muritoare. Trãirile sufletului sunt primite instantaneu si de Spirit, dar nuantat, specific sensibilitãtii Lui. Datoria omului este de a trãi, chiar dacã nu întelege de ce s-a nãscut si de ce trebuie sã moarã. Acestea le stie Spiritul sãu. Sufletul omului trebuie sã îsi asculte Stãpânul si sã se bucure de viatã, asa cum este ea, cu bune si cu rele. Ce se întâmplã când trupul nu ascultã de vointã (ca în cazul paraliziei)? Omul este un handicapat. Iar când sufletul nu ascultã de Spirit, ce este? Un rãzvrãtit, un nefericit, un handicapat...Spiritul nu este un dictator, venit cu forta de aiurea. Este blând si întelegãtor. El tine în viatã omul, de la nastere si pânã la moarte. În somn, când Spiritul iese din corp, sufletul si trupul sunt aproape morti. Sinele este o sursã nebãnuitã de putere, creativitate, protectie, mângâiere. Si, mai ales, este sursa constientei noastre. Sufletul îi spune trupului: "Mergi în acea directie!", dar trupul stie sã meargã singur, fãrã ajutor. Tot asa, Spiritul îi dã sufletului indicatii de esentã, sfaturi si decizii. Acesta din urmã le pune în aplicare, fiind mai familiarizat cu detaliile de conjuncturã. În cazul omului întelept, deciziile în toate actiunile sunt luate imediat, total inspirat, fãrã incertitudini si amânãri. Viata curge neturbulent. Oricâte capcane i s-ar întinde, sufletul le ocoleste spontan, instinctiv. Gustã libertatea, fãrã a se simti coplesit de ea ca filosofii existentialisti... Majoritatea oamenilor suntem, din pãcate, neliberi. Actiunile si comportamentul nostru este deseori marcat de prejudecãti, scheme de gândire, limite personale – adicã suntem prizonierii ego-ului. “Pentru ce m-am nãscut? De ce voi muri? Care e rostul meu?" – se întreabã sufletul, fãrã a gãsi rãspuns. Uneori, alte suflete vin si pleacã de lângã tine, fãcându-ti viata mai frumoasã pentru o vreme. Mai primesti câte-un ajutor pentru sarcinile lumesti, dar când te retragi în gândurile tale, esti singur. Nimeni nu intrã în odaia sufletului tãu. Sau poate cã... o Luminã de sus te vegheazã. Este Sinele tãu, Spiritul ce ti l-a dat Dumnezeu când te-a creat. Când invoci spiritele superioare, sfintii, îngerii ca sã te lumineze, sã te însoteascã, ei vin degrabã si te desfatã cu energia lor sublimã. Dar pânã la urmã, spiritele înalte trebuie sã plece la treburile lor cosmice si te lasã iarãsi singur. Atunci, deznãdejdea ta poate fi coplesitoare, cãci te regãsesti în vechea carapace a ego-ului limitat, temãtor, nefericit. Cuviosul Siluan Athonitul a mãrturisit-o, citeste cum plângea el dupã Duhul Sfânt! Dar de ce nu chemi tu propriul tãu Spirit? El este cu tine 24 de ore din 24, singura lui treabã este sã fie cu tine. Este un spirit înalt si îti poate oferi multe binecuvântãri. Dacã El s-ar opune, niciun guru, nici mãcar Dumnezeu nu te-ar putea ilumina. Spiritul tãu este suveran, nu poti realiza nimic deosebit peste voia Sa si fãrã ajutorul Sãu. Dacã tu, suflet de om, Îl rogi, El nu-ti va refuza orice-i stã în puteri, fiindcã te iubeste infinit. Sunteti ca doi frati siamezi ce privesc în directii diferite. Sângele vostru comun vã face, de cele mai multe ori, sã simtiti si sã gânditi identic. Spiritul este detasat de chestiunile omenesti. El are o viziune mult mai amplã, priveste evenimentele în timpul cosmic. Tu, suflete, nu esti nici începutul, nici sfârsitul eternitãtii, ci doar o etapã din milioanele de încarnãri pe care Sinele le-a avut. El îsi cunoaste cel mai bine evolutia si interesele. Cautã sã-L accepti asa cum e si sã-L întelegi! Spiritul marelui filosof-yoghin Sri Aurobindo s-a reîncarnat în celebrul cântãret-dansator Michael Jackson. Din câte se cunoaste, Michael nu a trãit niciodatã starea de iluminare spiritualã. Ar fi putut-o obtine rapid. Dar Spiritul nu l-a îndemnat spre aceastã cãutare. Îsi fãcuse deja stagiul de mistic în corpul înteleptului indian... Chestie de noroc. Dacã citesti aceste rânduri si îti doresti iluminarea, probabil cã ai noroc. Aceste cuvinte simple te vor ajuta.
PACEA SPIRITULUI
Ai tot cãutat diverse persoane, cãrti, locuri care sã-ti dea pacea inimii. Uneori ai gãsit-o, dar a trecut repede si ai rãmas însingurat, în avalansa realitãtii cotidiene. Asta s-a întâmplat fiindcã nu te-ai gândit cã linistea inimii tale este chiar Spiritul din tine. Restul sunt doar sanse ca sã rãmâi tãcut si sã-I simti pacea.
Cea mai frumoasã relatie de dragoste o poti avea cu propriul Spirit. Este perfectã, fãrã certuri, comunicati instantaneu orice între voi, te simti extraordinar de bine cu El. Si El cu tine, cã doar esti copilul Lui, pe care îl modeleazã de ani de zile. În plus, iubirea voastrã nu va muri niciodatã. Asa este dragostea pentru om a Spiritului si iubirea de Sine a sufletului.
Cel mai greu îti vine sã crezi cã El existã, cã nu este o fictiune sau autosugestie. Acceptã aceastã "ipotezã" cu toatã credinta si se va petrece un miracol cu tine. Tu porti un alter-ego minunat, sublim. "My Self is Fantastic!" Este ca si cum un cersetor s-ar privi în oglindã si ar vedea un print strãlucitor. Ce soc pe bietul om!
Spiritul este împãratul vietii tale, guru-l întelepciunii tale, dãruitorul iluminãrii spirituale. Dacã o vrei, cere-i-o Lui. Se va îndupleca si te va face fericit. Nu îti trebuie o pregãtire specialã sau un anumit moment astral. În orice clipã a vietii, Gratia Divinã se aflã aici, în tine. Nu poti sã o provoci, dar poti sã o ceri. Oricând, deseori. Te vei simti dintr-o datã mult mai bine. Ai intrat în legãturã cu Taina... Lasã-i libertatea de a-ti dãrui ce alege Ea. Nu-i pretinde altceva! Ai încredere în discernãmântul si iubirea Ei nesfârsitã pentru tine.
Spiritul este o fiintã foarte asemãnãtoare cu tine, dar mult mai purã. Asa ai arãta tu dacã ai trãi în paradisul îngerilor. Acum, ca suflet, trãiesti printre pãcãtosi, iar asta ti-a cam tãiat din aripi. Dar modelul ideal este prezent aici, tãcând în tine.
Iubeste-ti Sinele! Este cea mai frumoasã poruncã. El este Dumnezeul tãu personal. Dacã nu te poti apropia de acest Dumnezeu atât de real, care este si Sfântul tãu Duh, cum oare te-ai putea apropia de Dumnezeul Macrocosmic? Adorã-ti Sinele, precum o faci cu Isus, cu Maica Domnului sau cu alte icoane ceresti. Ele sunt acolo, undeva, vin si te sprijinã, dar uneori parcã nu te aud. Le ceri ajutor, dar tot singur te descurci. Asta se întâmplã fiindcã sfintii vor sã descoperi cã cel mai mare sprijin este chiar în tine. Nu ti-o spun direct, din delicatete, ci te lasã sã intuiesti si sã experimentezi forta lãuntricã infinitã. Vor sã-ti întãreascã încrederea în Sine. Spiritul nu te va lãsa singur niciodatã, locul lui este în fiinta ta, definitiv.
IUBESTE-TE PE TINE ÎNSUTI!
Orice cale spiritualã conduce la aceeasi realizare: Sinele Suprem, Dumnezeul fiintei noastre. Nici nu-L pot ocoli, nici nu duc în altã parte – dacã sunt cãi autentice si urmate corect. "Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu decât prin Sine!" Atunci, de ce sã nu scurtãm drumul, mergând direct la Spiritul lãuntric?
Unii ar numi aceasta "calea devotiunii". Într-un fel, asa este – intri într-un dialog devotional cu El, te simti învãluit în iubirea Sa caldã, Îl rogi sã te înalte la El, sã devii una cu El. Dar nu este o cale ce ti-ar pãrea strãinã de felul tãu de a fi. Nici mãcar nu este o "metodã", fiindcã nu trebuie sã faci absolut nimic, ci doar sã te iubesti mai mult. Citind aceste rânduri, deja te simti foarte bine, zâmbesti lãuntric, te simti usurat, înãltat, pentru cã sunt cuvinte ce vin din propria ta intuitie, exprimã un adevãr pe care nu îl vei contesta.
Abia când vei descoperi pe de-a-ntregul Dumnezeul tãu personal, ti se va revela cã si celelalte fiinte au acelasi Dumnezeu personal. Cãci Dumnezeu este unic. Acum, cât încã mai cauti adevãrul, te simti separat de lume. Este firesc, nu te necãji. Întelepciunea vine printr-o trãire din ce în ce mai largã.
Intrã în dialog cu Spiritul Divin din tine! Simte bucuria comuniunii cu El! Lasã deoparte teoriile, uitã-le si permite-ti sã te lasi pãtruns de bucuria regãsirii cu sufletul sufletului tau!
COMUNIUNE PRIN TÃCERE
Sufletul este precum un burete îmbibat cu fluidul Spiritului. Sunteti îngemãnati de la început. Vã identificati în foarte multe aspecte. Crezi cã sunt ale tale, dar sunt si ale Lui. Similitudinea voastrã este deja realizatã în procent de 99%! Este atât de usor sã completezi restul... Îti mai trebuie putinã bunãvointã. Noroc, deja ai. Dumnezeu se odihneste în tine, te asteaptã. Intrã în liniste!...
Comunici cu Spiritul prin tãcere. El stie oricum toate pãsurile tale. N-ai nimic nou sã-i mai spui. Stie ce vrei încã de la aparitia intentiei de vorbi. Deschide gura si... taci! Deja ati dialogat. Dacã ai o nelãmurire, pânã apuci sã o exprimi, Spiritul deja ti-a rãspuns. Întrebarea a murit înainte de a se naste. Dacã vrei sã faci ceva gresit, Spiritul îti trimite deja semnalul de alertã si te rãzgândesti imediat. În felul acesta, tu si Spiritul faceti o echipã strasnicã. De fapt, ai devenit una cu El. Nu aveti divergente si pui întelepciunea Sa în practicã.
Totusi, sufletul nu îsi va pierde dintr-o datã defectele sale omenesti. Au si ele dreptul la propria existentã, pânã li se terminã energia ce le-ai dat-o mai demult. Prin atentã autosupraveghere, tendinta de a gresi va fi treptat-treptat eliminatã. Sufletul are un aliat mai puternic decât orice inamic: este Supremul Sine! Sub influenta Lui, miracolele devin posibile. Ele nu sunt însã spectaculoase, ci intime, sunt miracole private. Cel mai mare dintre toate este acela cã Dumnezeu nu-i departe, în cosmos, ci atât de aproape si de accesibil! Spiritul este Dumnezeul tãu personal. Bucurã-te de acest miracol al tãu, numai al tãu! Tu si Sinele-Dumnezeu, o dragoste secretã, totalã, purã, absolutã... Trãiesti cea mai frumoasã poveste de iubire din lume.
PUTEREA IUBIRII DE SINE
Dar mintea intervine: "Toti oamenii se iubesc pe sine". Nu chiar toti. Iubirea nu înseamnã egoism, meschinãrie, agresivitate. Lovind în altii pentru binele tãu, arãti sclavie fatã de trup si dispret fatã de Spirit. Dacã esti rãu cu altii, sigur nu te iubesti. Meritã sã nu te iubesti?...
Iubindu-ti Sinele, aceastã iubire se va întoarce fulgerãtor la tine, înzecit. Vei începe sã te iubesti intens si pe tine, cu toate imperfectiunile tale. Vei dori sã te purifici, ca sã semeni cu icoana Spiritului ce te vegheazã. Îti vei accepta limitele omenesti, cu iubire, încercând sã ti le depãsesti, tot cu iubire. Aceeasi iubire se va rãsfrânge si asupra celorlalti semeni, suflete ca si tine. Iubirea va trece dincolo de orice si vei cuprinde în inima ta toatã natura. Iubirea este ca o reactie termonuclearã beneficã, tandrã, mângâietoare – odatã iscatã, nu se mai opreste, se dilatã la infinit...
Nu esti chiar la prima întâlnire cu Sinele tãu. Dar altãdatã nu prea I-ai dat atentie – un murmur de regret, o adiere de bucurie, cam atâta ai simtit... Abia acum Îl percepi cu adevãrat. Si te-ai îndrãgostit, esti complet vrãjit. Tot la El ti-e gândul si inima - ce delectare, ce fascinatie, ce tandrete! Esti alt om! Iubesti si te simti iubit pe vecie. N-aveti cum vã despãrti. Chiar dacã uneori încerci sã te superi pe El, din motivele tale egoiste, nu te tine mult. Îti retezi singur portia de iubire care te înmiresma si te umplea cu nectar ceresc. Asa cã vei reveni zâmbind si veti râde iarãsi împreunã. E mai bine sã fii fericit, nu-i asa? Si e foarte simplu: bucurã-te de prezenta Sinelui lãuntric!
Pentru sceptici
SINELE ESTE REAL
Dacã esti un om pragmatic si rational, ai putea bufni: "Cum sã mã îndrãgostesc de o fantasmã? M-as putea îndrãgosti de o persoanã vizibilã, dar nu de o idee abstractã."
Dragule, de câte ori te-ai îndrãgostit de o persoanã, nu-i asa cã ideile tale de început ti s-au schimbat ulterior, cãci omul era altfel în realitate decât în sperantele tale?! Nu e nimeni vinovat. Oamenii sunt imperfecti. Iar tu te-ai îndrãgostit de un om ideal, de produsul imaginatiei tale. Sigur, poti continua sã-l iubesti – dar este alt fel de dragoste, una prieteneascã, nu fiorul adolescentin de la început, acea proiectie a unei "ideal". E adevãrat, persoana iubitã este palpabilã, dar ce se va întâmpla dacã va muri? Va muri si iubirea ta? Sau vei continua sã iubesti o "fantasmã"?
Iubirea omeneascã intensã este la fel de "idealã" si "abstractã" precum iubirea de Sine. Însã aceasta din urmã nu va muri niciodatã, ba chiar va creste constant. Iubirea de Sine nu este geloasã. Ea te încurajeazã, suflete, sã iubesti oamenii, natura, pe Dumnezeu... Cu cât vei rãspândi iubirea în jur, Sinele tãu va fi mai multumit.
Dacã esti într-adevãr un om pragmatic si rational, trebuie sã recunosti avantajele iubirii de Sine. Si lipsa dezavantajelor. Nu pierzi nimic sã încerci si tu. Hai, iubeste-te! Dovedeste-ti inteligenta si odihneste-te în prezenta Sinelui. Tãcând si zâmbind...
Sinele este o fiintã realã, sublimã. O spun toate traditiile spirituale si înteleptii lumii. Ai mai auzit asta, dar credeai cã descrierea se referã la tine, sufletul mãrginit. Si te-ai îndoit, pe bunã dreptate, cãci îti cunosteai prea bine defectele... A fost o confuzie. Tu nu esti acea fiintã – Sinele! Încã nu. Dar El existã în tine. Meritã atentia ta, admiratia si, mai ales, iubirea ta. Fã o încercare si admite-I existenta! E foarte simplu.
Sinele nu-i o autosugestie. Însã dacã afirmi cã "nu existã", atunci da, încerci o autosugestie. Acceptã c-ar putea exista! Nu va sti nimeni ce gândesti, nu te vei face de rusine. Te consideri un "liber cugetãtor". Foarte bine, atunci nu crede orbeste cã nu existã, ci probeazã în forul interior. Acolo nu mai e nimeni în fata cãruia sã-ti etalezi scepticismul. Te rog, nu mã crede, verificã personal...!
Pentru cãutãtorii spirituali mai avansati
ILUMINARE SI ELIBERARE
Textele întelepciunii vorbesc de eliberarea Spiritului de roata reîncarnãrilor. Dar e problema Lui... Nu este un tel rezonabil pentru tine, suflete muritor. De unde stii tu cã Spiritul tãu nu mai vrea sã se reîncarneze? Tu poti spera la un alt fel de eliberare – eliberarea de încãtusarea ego-ului, ca sã trãiesti spontaneitatea Spiritului.
Nu privi iluminarea ca pe un trofeu de expus în vitrina supraomului. Ea nu te ridicã deasupra celorlalti, ci te umanizeazã si mai mult, te face mai întelegãtor, compasiv, smerit, dar îti dã si puterea de a depãsi orice greutãti, în numele si spre lauda Sinelui.
Experienta iluminãrii este o ocazie specialã, care trece si nimeni nu stie dacã se va mai întoarce. Importantã este transformarea ulterioarã a vietii de zi cu zi. Ti-ai micsorat ego-ul? Ti-ai eliberat sufletul, ai devenit un receptacol deschis pentru Spirit? Conteazã eliberarea, nu extazul. Esti în stare sã renunti la iluminare în favoarea eliberãrii?
Eliberarea vine din abandonarea totalã în fata vointei, întelepciunii si iubirii Sinelui. Renuntã la ideea fixã cã, dacã n-ai trãit un extaz, o experientã iesitã din comun, nici nu ai putea deveni una cu Sinele supraconstient! Poti manifesta Sinele si fãrã extaz. Prin smerenie sincerã în fata Sa, prin devotiune tot mai adâncã...
Dacã nu te poti deschide astfel, experienta extazului te-ar putea face sã te simti în restul timpului frustrat, nostalgic, sã fugi de realitatea ordinarã, sã ajungi în stare de sevraj mistic. Riscul dispare numai dacã îti întelegi menirea si limitele sufletului si te împaci cu tine însuti, abandonându-te vointei supreme.
Cel mai simplu este sã vrei eliberarea, ea stã în puterea ta de a te unifica cu Spiritul. Sansa iluminãrii ar putea veni si ea sau nu, însã nu depinde de tine. Schimbã-ti prioritãtile: cautã eliberarea, nu iluminarea! Eliberarea este o stare de libertate lãuntricã, bucurie, lipsã de teamã, iubire pentru tot ce existã – sunt efectele totalei deschideri si transparente la influenta Spiritului. Acestea sunt aduse de iubirea de Sine.
:)