sâmbătă, 17 februarie 2018

Te iubesc marea mea albastra...2018 feb, 17





Bun gasit dragii mei,


Astazi mi-a fost dor de mare. Purtam in suflet un dor care ma durea, marea ma chema la ea doar pentru cateva ore si doar ca s-o privesc. Ma ademenea cu vraja ei in fiecare minut. Tinjeam dupa freamatul ei, vroiam sa-i simt mirosul prin toti porii. Cat de frumos este sa privesti rasaritul soarelui de pe tarmul marii. Chiar daca vara a trecut de mult si suntem aproape la sfarsitul lunii februarie, soarele isi face simtita prezenta cu raze mici si timide trimise parca sa mangaie valurile marii. 

Pescarusii zgomotosi plutesc pe luciul apei. Pe faleza o multime de oameni au iesit la plimbare. Il prind de mana pe Victor si incet, incet pasii ne duc inspre Cazinou, ei bine ce-a mai ramas din el(odinioara perla marii, acum doar o cladire in ruina). :(  In departare deslusim silueta unui vapor, probabil un cargo plin cu marfa. Raze de soare portocalii se plimba pe tarmul marii. Vantul jucaus imi mangaie parul si-mi redeseneaza conturul fetei, suvite rebele cad peste pleoapele inchise, ador ca soarele sa-mi incalzeasca ochii. Printre suvite vad soarele si cativa nori pufosi. 

Imi tresalta inima de placere, iubesc marea, ador sa ma plimb cu cei dragi ai mei pe tarmul ei. As sta ore in sir sa privesc marea, jocul pescarusilor si al valurilor inspumate. 

Sunetul marii iti vrajeste auzul, te poarta in povesti inca nescrise despre oameni si locuri. Poti sa-ti imaginezi orice poveste vrei. Povesti cu sirene si pestisori de aur care-ti indeplinesc dorintele. In sufletul meu simt ca apartin marii. Ma ridic si pasesc incet pe nisipul umed. Imi doresc sa nu stric decorul pe care marea l-a plasmuit. Doamne Tu cand ai facut marile ai pus in ele jumatate din frumusetile lumii. 

Ma bucur de fiecare data cand vad marea, cand pasesc pe tarmurile ei sunt ca intr-o lume de vis. Pastrez in inima mea toata energia ei ca sa-mi ajunga pana data viitoare cand ne vom revedea. Te iubesc marea mea albastra... 


Cu drag pentru voi, 


Danielle